Uneori suntem prinşi în mrejele simţurilor, trupurile îşi caută singure locurile preferate, palmele transferă energia lăsând-o uşor să curgă, dăruind toată dragostea printr-o simplă atingere. Controlul mental a stat neputincios, fiindcă emoţia a învăluit atmosfera, timpul şi-a oprit nisipul clepsidrei transformând momentele în lumină. Nu pot descrie frumuseţea lor acum, însă tabloul care mi-a rămas în minte e: roza târzie plină de zăpadă…frumuseţe gingaşă, culoare încremenită într-un nou peisaj, ,,atingeri calde” şi un trup îngheţat.
Sunt momente unice care freamătă, fiindcă de această dată au fost reciproce…Ne dorim uneori să fim într-un alt spaţiu şi timp, ne dorim ca muzica să dăinuie în surdină şi să-i gustăm notele. Gâtul prelung ţi-a simţit dorinţa, aripile tale de zefir au trezit versul dintr-o poezie veche şi-au spulberat fulgi de săruturi în jur, e minunat când rezonezi aşa, e minunat când eşti atât de copleşit încât îţi pierzi echilibrul, fiindcă aşteptările legate de prietenie şi fericire fireşti, sunt rezultatul dorinţelor… sunt rezultatul gândurilor noastre interioare.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu