În dangăt cristalin

Trăita-i în lume citind cuvintele buzelor,

Cu întrebări neobosite ai adus zâmbete,

Cu palmele goale ai înfrumuseţat oameni

Sub privirile stelelor ai ascultat asemeni.

Din înaltul albastru priveşti acum la noi

Rămas bun de la oameni şi grădina cu flori.

Azi urci în dangăt cristalin scara ce duce la cer

Învăluită în lumină şi poate în mister.

Urcare lină şi un salut – buchete de flori

Din lacrimi perle înşir pe fir, dar multicolor,

Din frunze străvezie rochie de toamnă

Durerea ...acum n-o mai simţi – micuţă doamnă.