Trecut-au ani, dorurile au rămas pitite,
Trecut-au anotimpuri de vânturi despărţite
Clipe pierit-au ascunse-n întunericul crud
Mângâieri din palme reci, vocea ce încă o aud.
Aş scormonii pământul să aştern în el dorul,
Aş întoarce azi clepsidra şi aş opri nisipul...
Inima-mi doreşte mamă dragă chipul –
Şi leagănul din poală să-mi poarte trupul.
Trecut-au nori întunecaţi plângând uşor
În rătăcitoare vise, boabe sub pleoape
Trecut-au pe obraji stingând focul şi mor...
Vreau mamă mereu să te simt aproape.
Ştiu că dorinţele nu ajung la tine
Sunt departe, azi gândul mă reţine,
Uneori dorul de voi, micile mele nevoi
Răscolesc strident în inimă şi fac tărăboi.
Bat la porţile gândurilor cerşind
Sunt zile când visele mă cuprind,
Trecutul în răstimpuri mă-ntărâtă
Dorul de voi si vremea urata.
Pământul rece şi crucile ce-au rămas,
Uurmele voastre momentele ultimului ceas –
Dor de tată şi de tine mamă
Nostalgice clipe înapoi mă cheamă.
Plouă mărunt privesc tăcută cum norii curg
Potop strălucitor de picuri aduşi în amurg,
Plouă şi-n inimă...ascult foşnetul amintirii
Răsună ,,dorul de voi” prins în mrejele firii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu