Prin zambet transmit bucuria, cu dragoste multa daruiesc fericirea, lumina imprastii pe unde pasesc…savoarea, frumusetea, magia universului caut, ma contopesc pe aripa gandului….cu buzele sufletului gust in tacere bucati spre trebuinta, calatoresc pe aripi de zefir si impart iubire cu sclipiri din stele. Sunt eu un mic trecator care gusta frumusetea florilor, copacilor….culorile curcubeului si se bucura de continua schimbare a peisajului ceresc desenat uneori in puful norilor…BUCURIE.



Logare.

vineri, 27 august 2010

Povestea prinţesei

Azi trandafirul ce stă la fereastră în glastra cea nouă,
Îmi spune-n culoare povestea ruptă din boabe de rouă:
Era o prinţesă gingaşă ce-şi purta paşii prin lume
Cautand mierea florilor cu mâni tremurânde s-adune.

Din ochi negri ce sticleau în joc sub pleoapa întunecată
Se prelingeau dureri din inimă, mai mult ca niciodată
Şi-n roua florilor se aşezau în dimineţi de vară
Lăsându-şi urma prin poieni – din pas mărunt greaua povară.

Plângea tăcută, fiindcă pământul i-a înghiţit iubirea
Lăsând presărată pe flori mierea si goală amintirea,
Rătăcită în dimineţi de vară culegea de-afară,
Scurgându-şi trupul prin iarba udată de roua amară.

În tremur blând îi adia şi vântul printre plete,
Fiindcă frumoasă ea era şi tristă între fete.
Din mângâierea vântului ... o boare de lumină
Pe faţa fină de copil ce n-avea nici o vină.

Priviţi şi voi poate-ţi vedea de unde vine firul,
Tristă poveste – nu-i aşa, mi-a spus azi trandafirul!
E fata sau femeia cu ochi tristi ce-adună mierea
Dăruind din palme tremurânde amintirea.

1 comentarii:

Anonim spunea...

Poveste ce imbină frumuseţea cu tristeţea, îmi place CR

Trimiteți un comentariu