Lacrimi picură-n pământul rece
boala a pătruns în trupul ce tace
macină încet ca să se răzbune,
neputinţa azi nu mai are nume.
Printre lacrimi ascult noaptea vrăjită,
sub văl străveziu o stea e pitită,
azi a oferit lumină timpului ce-l trăim
dar pentru noi, podoabe – nu uităm să iubim...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu