Un templu de piatra ascunde-o lume trista…
Trup de margean cu buze de gheata
Strabate culoarul sapat in stanca
Asculta insingurata cantecul ca o naluca.
Pasi stridenti ropotesc printre copacii ciunti…
Nori plumburii, umbrele reci trimit apranti
Picuri de ploaie peste morminte… arunca
Ecoul intunecat intr-o prapastie adanca.
Tremur, lacrimi, singuratate, moarte –
O silueta singura, un pas ce desparte
Lumi paralele intre porti absente -
Inimi triste, rataciri omniprezente.
Turla din templu, saluta cerul
Norii de ploaie ne dezvaluie infernul,
Suiera vantul prin coridoare…
Tremura trupul plin de racoare.
marți, 30 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu