Viaţa prin vis desenată în inima oamenilor este la fel de accesibilă atât în momentele de singurătate cât şi în cele de bucurie. Azi îmi găsesc refugiul creionând vers din gânduri, vers din vise, vers din durere, vers din bucurie...sunt împlinită, fiindcă pot înmulţii fericirea cu voi împărţind-o chiar dacă sunt conştientă că uneori aşteptările proprii sunt provizorii.
Surâsul naşte surâs, e bijuteria fiecărei fiinţe, ea se vede, e încântare pentru ochiul ce priveşte, e plinătatea ce dă pe dinafară din interiorul trupurilor...din interiorul inimilor.
Dăruiesc din inimă chiar dacă simt cum timpul mi se scurge printre degete, rânduri culese din tărâmuri luminate, din aripi de zefir şi din trupul ostenit de vreme ce ştie drumul nisipului din clepsidră.
Sunt urmele mele rătacitoare presărate cu parfum de roze, ţesute în cânt de cuvinte când noaptea se lasă cu ale ei veşminte. Neînţelesele-avânturi din negura înălţimilor aduc cu ele liniştea vremurilor de-altădată împletind răsăritul lunii în ajurul încântător al stelelor, iar în surdină limbile ceasului bat ritmul universului întreg.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu