Deasupra universului întreg – tremur de inimi,
dincolo de pleoape locuiesc înăbuşite lacrimi
ascunsă în noaptea desăvârşită e tăcerea,
iar în cuib de femeie azi locuieşte durerea.
Din lumina albă ce plutea în întuneric
se înfruptau trupuri de nimicul vremelnic
vise misterioase cu aripi albastre de fluturi
dansau licărind – scrijelind dedesubturi.
Aşteptare rece ţesută în notele baladei,
în susurul izvorului, în braţele cascadei
şi acum păşind în ritmul alert fără taine
când noaptea se lasă şi îmbracă noi haine.
Întrebări fără răspunsuri, multe neajunsuri
ce frământă tumultos nesăturatele gânduri –
săgeţi de energii prinse-n ritmul alert
azi pe trupu-mi dansează simplu, discret.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu