Dincolo...

Dincolo de sacrificiu noaptea descoperă realitatea crudă, dincolo de întrebări fără răspuns suntem noi, ,,oamenii’’…Un nou început? O schimbare?...sau doar un tărâm neștiut?

Preaplinul ce dă pe dinafară, iubirea din inimă, iubirea în diferite forme…un început sau o obișnuință zilnică, acel ceva: ,,acasă” atât de neînțeles pentru unii. Mi-e dor de ,,acasa” acum, e ceva ce nu pot controla, e un fluture cu aripi magice, e atât de real în mintea mea încât nu pot descrie în cuvinte ajurul ce-mi încântă ochii.

Nimic nu e întâmplător, aripa gândului plutește deasupra minții, aripa gândului descrie controlul rătăcirii zilnice…dincolo de paravanele realității sunt un trecător în această lume, sunt doar un om care dorește să guste iubirea într-o altă formă…acum, azi,…forma ,,plinătății”, a preaplinului unde mintea și inima stau în aceeași casă, unde realitatea și trăirea interioară sunt un ,,tot” dincolo de materie…un dor de acasă universal țesut în spațiu și timp.

Sunt doar o mică stea  în această lume care dorește să guste bucuria, frumusețea…iubirea ca un tot: univers – ființă, un tot dincolo de mintea oamenilor…