Învăluiri risipite-și caută muze

Nu-mi spui nimic și totuși acum, ceva –

Torni peste mine toată dragostea ta,
Presari ușoare întrebări în juru-mi
Și-aștepți tăcut ale mele răspunsuri.

De unde ai vrea sa încep?

De ce oare simțurile mele-și petrec?
Când ziua se scurge concep
Un nou vers, o nouă zi cu tine petrec… 

Sunt acasă, cuibărită în brațele tale,

Aș sta încremenită, înghețată pe cale
Și sunt amintirea gustată pe buze
Când zilele trec încercând să ne-amuze.
 

Vise încrustate la porțile cortinelor sacre

Când noaptea se lasă descriind noi acte,
Jocul tăcut adus din neștiut mustește
Se revarsă în cupele poeților…clocotește.

Un simplu început deja renaște

Bătând din aripi căutându-și vechi aștrii,
Sclipiri picurate-n săruturi dulci pe buze
Risipite, acum pe cer își caută muze…